• Rodica

Impactul economic al COVID–19 în Europa

Actualizată în: Sept. 1

Criza cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm nu numai pentru economiile tărilor europene, dar și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic.

Din evaluările realizate de specialiștii în domeniul economic rezultă că pandemia COVID-19 va afecta țările Europene, în principal pe 5 axe, determinat de de următoarele caracteristici:

1. Comerțul și lanțurile valorice globale: țările din Europa Centrală și de Est sunt puternic integrate cu economia globală și în special, cu economiile UE printr-o rețea de comerț cu bunuri și servicii finale și intermediare;

2. Piețele financiare și de credit: volatilitatea pieței financiare și de credit va afecta țările cu poziții externe și fiscale mai vulnerabile;

3. Turismul: căderea serviciilor de călătorie și turism va afecta țările mici și mai puțin diversificate;

4. Prețurile mărfurilor: scăderea prețurilor mărfurilor ar putea determina efecte disproporționate în țările cu economii mai puțin dezvoltate;

5. Remitențele migranților: se așteaptă o scădere a remitențelor migranților care va afecta economiile țărilor cu volum mare de emigrație.

În funcție de circumstanțele fiecărei țări relevanța fiecăreia dintre axele de mai sus poate varia.


Criza COVID-19 din perspectiva Uniunii Europene

Într-un material de opinie publicat de Radu Kubinschi, Director Consultanță, Deloitte România, este evidențiat faptul că economia mondială se găsește într-una dintre cele mai grave crize economice de la criza dintre anii 1929-1933, iar previziunile specialiștilor estimează un impact dincolo de dimensiunile înregistrate în timpul Marii Crize.

Autorul precizează că „Reacția Uniunii Europene a fost mai promptă și mai concertată ca niciodată pe ambele axe strategice: combaterea pandemiei de COVID-19 și a efectelor economice ale acesteia. Statele europene au atins un nivel semnificativ de solidaritate în intervențiile comune, chiar dacă acestea au fost considerate insuficiente și nu au cuprins toate ariile din perspectiva unora dintre cele mai afectate state membre …


Inervenția UE a constat de fapt într-un set complex de acțiuni, definite dint mai multe perspective. Astfel, primul set de măsuri a vizat relaxarea condițiilor de reglementare a competiției economice. Crizele recente ne-au învățat că statele care intervin rapid și masiv direct în economie (vezi bail-out-urile efectuate de administrația americană în 2008-2010) sunt câștigătoare. Relaxarea restricțiilor impuse acordării ajutoarelor de stat către companii prin Cadrul temporar de exceptare a permis un nivel de intervenționism financiar direct în economie tuturor statelor membre UE, ceea ce părea imposibil înainte de criză.”


În fapt, Comisia a propus un set de măsuri ample de mobilizare a fiecărui euro din bugetul UE pentru a proteja viețile și nivelul de trai. Comisia a lansat o nouă inițiativă, Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), care va contribui la păstrarea locurilor de muncă și la ajutorarea familiilor. De asemenea, Comisia a propus redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la criza provocată de coronavirus. Vor primi sprijin și fermierii, pescarii și persoanele cele mai defavorizate. O inițiativă a UE pentru solidaritate în domeniul sănătății, în valoare de 3 miliarde EUR, va răspunde nevoilor sistemelor de sănătate ale statelor membre.


Ce se întâmplă cu inflația în Uniunea Europeană după un an de pandemie

Cifrele publicate de Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene arată că:

- Rata inflației anuale a zonei euro a fost de 0,9% în ianuarie 2021, în creștere față de -0,3% în luna decembrie. Cu un an înainte, rata era de 1,4%.

- Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,2% în ianuarie 2021, în creștere față de 0,3% în luna decembrie. Cu un an înainte, rata era de 1,7%.


Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Grecia (-2,4%), Slovenia (-0,9%) și Cipru (-0,8%). Cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în Polonia (3,6%), Ungaria (2,9%) și Cehia (2,2%). Comparativ cu luna decembrie, inflația anuală a scăzut în trei state membre, a rămas stabilă în șase și a crescut în optsprezece.


În ianuarie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,65 puncte procentuale, pp), urmată de bunuri industriale neenergetice (+0,37 pp), produse alimentare, alcool și tutun (+0,30 pp) și energie (-0,41 pp).


Previziunile economice ale Comisiei din iarna anului 2021

Pe 11 februarie 2021, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice de iarnă 2021. Potrivit acestora, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, iar economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.


Se preconizează că economia din zona euro și economia UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte datorită ritmului de creștere peste așteptările preconizate pentru a doua jumătate a anului 2021 și pentru 2022.


După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE, inclusive cele din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021. Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat.


Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică. Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se estimează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ de la țară la țară.


Referințe:

Economia românească la răscruce - Între contracția economică provocată de pandemie și oportunitățile oferite de sprijinul financiar al Uniunii Europene, https://www2.deloitte.com/ro/en/pages/business-continuity/articles/economia-romaneasca-la-rascruce-intre-contractia-economica-provocata-de-pandemie-si-oportunitatile-oferite-de-sprijinul-financiar-al-uniunii-europene.html, ultimul acces 21.02.2021


Eurostat, Annual inflation up to 0.9% in the euro area, Up to 1.2% in the EU, https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/11562955/2-23022021-AP-EN.pdf/02c67f48-1b6d-e373-395d-eb46a8d630e1?t=1614012531712, ultimul acces 25.02.2021


Locurile de muncă și economia în timpul pandemiei de COVID-19, https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/jobs-and-economy-during-coronavirus-pandemic_ro, ultimul acces 25.02.2021


Foto: Monstera, https://www.pexels.com/license/


10 afișare